Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, avertizează că economia mondială nu a depășit încă efectele crizei energetice provocate de închiderea Strâmtorii Ormuz. În același timp, dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale pune o presiune suplimentară asupra cererii de energie, relatează Agerpres.
La finalul reuniunii miniștrilor de Finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale din G20, desfășurată la Asheville, în Carolina de Nord, Georgieva a atras atenția asupra persistenței riscurilor energetice.
„Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă, rezervele strategice de petrol şi gaze vor trebui refăcute, AI duce la creşterea cererii de energie, iar iarna se apropie în emisfera nordică”, a declarat Georgieva.
Economia globală a rezistat mai bine decât era anticipat
Șefa FMI a apreciat că economia mondială a reușit să absoarbă până acum șocul energetic „mai bine decât se aştepta”. În opinia sa, investițiile masive în inteligența artificială au contribuit la susținerea economiei, în special în Statele Unite și Coreea de Sud.
Georgieva a explicat că investițiile în AI au „stimulat creşterea” în aceste economii și în alte state implicate în lanțul valoric, inclusiv prin proiecte de producție de energie destinate acoperirii necesarului tot mai mare.
Cu toate acestea, perspectivele economiei mondiale rămân fragile. Creșterea globală s-a stabilizat în jurul valorii de 3%, însă Georgieva a vorbit despre o „divergenţă semnificativă” între evoluțiile economice ale diferitelor țări.
Datoria publică globală, aproape de 100% din PIB
Printre principalele vulnerabilități se află și nivelul tot mai ridicat al datoriei publice. Potrivit șefei FMI, aceasta „depăşeşte maximele înregistrate după al Doilea Război Mondial” și se apropie de 100% din PIB la nivel mondial.
„Privind în urmă, traiectoria datoriei seamănă cu o scară: salturi verticale mari atunci când apar şocuri şi o reducere mică sau deloc ulterior”, a explicat ea.
În același timp, procesul de reducere a inflației a stagnat în mai multe țări, iar presiunile asupra finanțelor publice au contribuit la creșterea randamentelor obligațiunilor guvernamentale. Georgieva a atras atenția și asupra modului în care politicile fiscale și monetare interacționează, ceea ce poate afecta piețele financiare.
Efectele inteligenței artificiale rămân incerte
Un alt factor de risc este reprezentat chiar de tehnologia care a contribuit la susținerea investițiilor globale. Georgieva spune că efectele AI asupra productivității și stabilității financiare „este învăluit în incertitudine”.
În aceste condiții, șefa FMI consideră că prioritățile autorităților sunt clare. Băncile centrale trebuie să urmărească stabilitatea prețurilor, în timp ce guvernele trebuie să pregătească planuri credibile de consolidare fiscală pe termen mediu.
