Pădurile sunt rezervoare de apă, asigură biodiversitatea, servesc la relaxare și oferă cea mai utilizată resursa naturală, încă de la începutul civilizației umane, lemnul.

Foarte mulți ne întrebăm câtă pădure are România de fapt și cum stăm comparativ cu alte state europene?

Ultimul raport al INS arată că, în ultimii 20 de ani, avem o creștere de circa 400 de mii de hectare a suprafeței împădurite, și în prezent suntem undeva la 6,6 milioane de hectare de pădure.

România a înregistrat o creștere de pădure, iar, potrivit FAO, România se află în primele 10 țări din lume care a avut un câștig de suprafață împădurită.

România are pădure, pe care o gospodărește foarte bine, are cel mai bun control de trasabilitate a lemnului din Europa, SUMAL 2.0, care arată în timp real orice transport de masă lemnoasă care se află pe teritoriul țării. Nimeni în Europa nu are așa ceva.

Societatea are nevoie de lemn, care este o resursă regenerabilă. Lemnul, încă de la începutul civilizației, a fost cel mai mare aliat al omului, cea mai utilizată resursă. Suntem înconjurați de lemn în toată activitatea de zi cu zi, de la creionul cu care scriem, la hârtia pe care scriem, la corpuri de mobilier, parchetul pe care călcăm. În jurul nostru este lemn.

La rândul ei, România este o țară cu tra­diţie îndelungată în prelucrarea lemnului. Numeroare orase și sate din țara noastră au crescut și s-au dezvoltat în tandem cu industria de prelucrare a lemnului.

Mai multe informații despre exploatarea sustenabilă a pădurii, pentru a avea un impact cât mai redus asupra lemnului, dar și utilizarea pe deplin a potențialul nefolosit din industria forestieră, prezintă prof. univ. dr. ing Cătălin Roibu din cadrul Facultății de Silvicultură a Universității Ștefan cel Mare din Suceava, în cadrul emisiunii Verde-n Față, la B1 TV.

Un exemplu de companie care utilizează pe deplin această resursă este  HS Timber Group, companie care activează pe piața din România de peste 20 de ani și care a făcut din prelucrarea sustenabilă a lemnului un standard internațional în materie.

Spre exemplu, tehnologiile de vârf dezvoltate au făcut ca fabrica din Comănești, din județul Bacău, HS Baco Panels, să devină cea mai mare fabrică de panel într-un singur loc din lume. În lanțul de producție de la Comănești, nu se pierde nimic din cheresteaua care intră pe poarta fabricii. Chiar dacă lemnul de calitate inferioară nu ar putea fi valorificat în alte locuri, acesta se transformă la Comănești în materiale folosite în industria mobilei, a designului interior sau a construcțiilor.